Meditația Yoga: Cum să te concentrezi prin practica yoga

Pentru cei mai mulți, yoga înseamnă exercițiu fizic: relaxare, tonus, flexibilitate. Dar oricare ar fi motivul pentru care practici, în același timp poți lucra și cu mintea. E nevoie de puțină îndrumare și de răbdare — iar câștigul e mare.

Poate ai auzit de tehnicile de respirație care adâncesc practica. Meditația o duce cu un nivel mai sus: prin ea înveți arta concentrării, cea care leagă între ele toate beneficiile acestei discipline străvechi.

A medita nu înseamnă doar a sta nemișcat sau a ține o postură. Înseamnă a-ți liniști gândurile până la un sentiment mai adânc de prezență — a fi cu totul în momentul în care mintea și corpul se leagă.

Pregătirea

Ține o postură corectă, oricare ar fi ea. Nu există un fel obligatoriu de a sta; cel mai des se meditează așezat, cu picioarele încrucișate, pe sol sau pe un scaun. Dacă stai cu picioarele încrucișate, schimbă de fiecare dată piciorul de deasupra, ca poziția să rămână comodă.

Cum începi

Pune deoparte câteva minute după fiecare practică. Imediat după clasă e cel mai ușor: endorfinele eliberate de mișcare te ajută să stai liniștit și mulțumit, fără niciun efort.

Alege un moment în care nu te întrerupe nimeni. Și nu te descuraja dacă nu reușești din prima, chiar dacă practici yoga de mult — cei care stăpânesc meditația au exersat-o ani întregi.

Ca să intri în starea de meditație, privește un punct fix. Închide ochii dacă te ajută să rămâi la ce simte corpul și mintea.

Crește durata puțin câte puțin, de la o ședință la alta. Corpul se obișnuiește cu starea de concentrare — și, cu timpul, o poți chema oriunde: la birou, în tren, în orice zi aglomerată.

Un gând de sprijin

Dacă ai impresia că „nu meditezi corect”, ține minte: meditația nu înseamnă să îți golești mintea, ci să alegi pe ce anume stai cu atenția — și să nu lași distragerile să ți-o ia.

Odată intrat în stare, ancorează-te de un singur gând și lasă respirația să curgă într-un ritm constant. La început mintea o să rătăcească — e complet normal, li se întâmplă tuturor.

Cei care ajung să se așeze în starea aceasta o descriu ca pe o libertate care nu seamănă cu nimic altceva. Cere muncă — dar cine a ajuns acolo spune că merită fiecare minut.